![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKnQ7PQrbdcsFmbleg6s51jVIprw8JPGSDbmBSXFKJM2GJ6bILaiwLMmDBqAdpi2R0VbXEJ5kORENLtfO6kRvBheiTNqQJkVd0EZo6GdMO1G6Bh3jwea7OXptsVwP4Yclet3iIT52Tzzjq/s320/et.jpg)
De-a lungul timpului am conştientizat, în anumite momente de referinţă ,dragostea , emoţia şi mai apoi sfinţenia lui ACASĂ .
ACASĂ mă întorceam cu bucurie, din taberele de vacanţă , ACASĂ m-am întors distrusă, după ce l-am condus pe tata într-un loc de unde nu avea să se mai întoarcă vreodată , ACASĂ m-am întors după ce am condus-o şi pe mama , ACASĂ am fost şi fericită şi nefericită , de ACASĂ am luat de fiecare dată puterea de a merge mai departe... De nicăieri altundeva.
Şi într-o zi, am plecat de ACASĂ , fără să cred că pentru totdeauna , şi fără să simt vreo clipă c-o trădez . De aceea nici nu mi-am luat rămas-bun. Am plecat pur şi simplu, într-un alt loc , numit CASĂ. O casă care mă respectă şi pe care o respect , la rîndul meu , aşa cum ştiu eu să respect locul în care mă aflu. O casă în care nu mi-e frig, nu mi-e foame , nu mi-e frică . O casă bună , aşadar.
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAuZk9wTOAIxyPmGHG37sYNPnfjViKqIROlwsy_O3HO4ngO2hUlTkvx8rwvIgh7tySz7jeYslwU8_1nDW2t-JPjUOfH1CHUTzSHAcwJcK7EmOOnGAbG5f4jBDG-YCopNwZJw95RPiiGa3s/s320/macetsplit0202_228x340.jpg)
Numai că într-o noapte , târziu, privind cerul prin fereastra dormitorului , am simţit un cleşte care mi-a strâns violent sufletul, şi am şoptit "ET PHONE HOME..." , amintindu-mi scena de o extraordinară emoţie din filmul lui Spielberg. Mi-a venit a ACASĂ. M-am şi dus un pic pe ACASĂ a doua zi , plouase prin tavanul camerei mele, între timp, pentru că alunecase o ţiglă de pe acoperiş , dar era ACASĂ LA MINE. Într-o zi am să mă întorc acolo , cuminte şi resemnată , pentru că ACASĂ nu e neapărat acolo unde e cald şi bine, nu e acolo unde acoperişul e trainic , ci ACASĂ e acolo unde ţi-e sufletul. Home, the shortcut to happiness !