Dacă eşti MAMĂ şi vrei să-ţi alegi o femeie celebră , ca model , alege-o pe AGRIPINA, nu pe DALIDA , sau pe VIRGINIA WOOLF !
Nu despre Mădălina Manole vreau să vorbesc, pentru că organele de anchetă nu s-au pronunţat dacă e sinucidere sau crimă , ci despre femeile care îl ofensează pe Dumnezeu, zdrobind cu ignoranţă şi demenţă, supremul DAR ce le-a fost oferit: MATERNITATEA !
Zece iaduri nu sunt suficiente, ca să vă ardă sufletele celor care alegeţi un borcan de barbiturice , în locul luptei cu viaţa, crâncenă, dar superbă ! Ducă-se la naiba Emil Durkheim si alţi sociologi şi psihologi care au tratat actul sinuciderii din diverse perspective şi abordări! Eu vorbesc de MAME! Cine vă dă vouă dreptul să vă târâţi copiii ca martori la grotescul tablou în care mama, puterea supremă, forţa absolută, din punctul lor de vedere, plictisită şi nemulţumită de viaţă, zace în pat, cu o cohortă de criminalişti în jurul ei, sau cu Smurdul la poartă?
Eşti obligată ,MAMĂ care eşti mamă, să te lupţi şi cu diavolii, să-i iei de coarne şi să dai cu ei de pământ, ca să trăieşti pentru copilul tău, pe care nimeni nu poate să ţi-l apere şi să ţi-l protejeze, aşa cum o faci tu! Cât egoism poţi să aduni într-o minte bolnavă şi într-un suflet schimonosit, să pui mai presus decât dragostea faţă de copilul tău, pe cea faţă de bărbat, sau faţă de propria persoană? Ţi se duce bărbatul la vreo paraşută închiriată cu ora ? Vrei să-l impresionezi cu folia de pastile sau cu sticla de Verde de Paris? În clipa aia valorezi doi bani găuriţi, mult mai ieftin deci decât mazurca la care s-a dus bărbac-tu, pentru că dincolo de dispreţul pe care îl capeţi de la el, fantele, dincolo de oprobriul public, capeţi dispreţul pe care copilul tău şi-l va înfige în suflet, toată viaţa, pentru tine! Ştii ce eşti tu, MAMĂ, pentru copilul tău? Eşti Alfa şi Omega, eşti Începutul şi Sfarşitul, eşti Forţa şi Absolutul, eşti o miniatura a lui Dumnezeu! El pune capul pe pernă seara, şi ştie că nimic rău nu-l poate atinge, pentru că eşti tu acolo. Măseaua nu-i trece dacă îl mângâie tatăl, ci doar dacă-l mângâi TU, febra nu-i scade prin mâinile tatălui, ci prin ale TALE, lacrimile nu se usucă decât dacă îl iei tu în braţe. Şi cum să afle copilul tău, într-o zi, că ai fost mai slabă şi mai lipsită de putere decât o momâie de cârpă, că ai dat vina pe viaţa grea, pe aventurile babuinului, şi ai scurtat-o printr-un bilet de adio, care, culmea! nu-i este adresat lui, copilului, ci tot mamelucului! Celor care nu muriţi din primul tub, ar trebui să vi se ia copiii şi să nu-i mai vedeţi în viaţa voastră!
Luaţi cartea de citire şi faceţi analiza pe text la povestirea "LA VULTURI". Credeţi că femeia aia se frământa că este, pentru bărbatul ei, femeia-eunuc? Credeţi că scopul ei în viaţă era să fie femeia-anacondă? Voi aveţi senzaţia că poeţii sau scriitorii au preaslăvit mama ca să facă nişte bani de-o secărică? V-au creat modele, ca să nu aveţi nevoie de consiliere psihologică şi de serviciu de urgenţă.
Mai simt o spaimă când aud de mame care-şi lasă copiii cu bunicii sau vecinii, şi se duc ele cătinel în Italia sau alte locaţii degrab-avantajoase material, să şteargă la fund copiii altora, in timp ce ai lor se usucă de dor , aici în ţară. E grea viaţa, şi bani nu faci aici în ţară, dar nici nu ţi-e permis să-ţi laşi copilul singur! Ştiu că sunt primitivă, dar tu rămâi aici, cu copiii, şi bărbatul se duce după muncă, aşa cum a fost dintotdeauna, pentru că la întoarcere îţi găseşti copilul violat, fata gravidă la 12 ani, sau, mai rău, infractori cu titlul academic. Ştiu că vrei să vii cu bani, să-ţi trânteşti casă cu 5 etaje în buricul târgului, să moară ţugulănimea de oftică, dar preţul e mare! Copilul te iartă, că-i aduci I-Phone şi BlackBerry, dar nu mai e copil, e un mic negociator terorist, iar tu nu eşti decât un sponsor pentru el.
Staţi, mamelor, lângă copiii voştri, că la dimensiunea asta v-a proiectat Dumnezeu, să simţiţi când le e bine şi când le e greu, să uitaţi că aveţi o viaţă proprie, să-i daţi în mă-sa pe bărbaţii care se duc cu chenzina la curve... Icoana voastră e copilul! Uitându-vă la el, toată tristeţea fuge, toată durerea trece! Aveţi un PLUS în faţa noastră, a celor fără copii! Sunteţi stăpânele lumii! Purtaţi cu capul sus titlul ăsta!
O să vă găsiţi, desigur, vreo două disperate să mă întrebaţi de ce dau eu sfaturi şi emit judecăţi de valoare, dacă nu am copii? Vă răspund, ca să nu vă consumaţi inutil energia! Aveţi nevoie de ea ca să vă duceţi otrava de la gură! Nu ştiu ce înseamnă să ai copii, i-am crescut pe ai altora, nu pe ai mei, şi nu încape comparaţie, dar ştiu ce înseamnă să fii copilul unei mame, care, deşi nu mai avea putere să tragă măcar aer în piept, se văita: Cui te las eu, singură pe lume? Astă întrebare şi-o pune o mamă, deşi eu aveam deja 33 de ani, mă puteam descurca singură! Vă mai ofer o temă de meditaţie: ce credeţi voi că simt mamele voastre, când vă găsesc întinse pe covor, spumegând ca Axionul ? Li se sfâşie inima! Pentru ele măcar, să aveţi decenţa să treceţi peste tâmpenii şi himere inventate, şi să le scutiţi de suferinţă, că vor fi suferit destul !
Auzeam una la TV, de-şi zice astroloagă, că spune: Să nu uităm că X-uleasca avea Luna în Scorpion şi nu-ş ce stea în Casa Morţii! Păi deci, e obligatoriu să ne facem sepuku, în nopţile cu lună în Scorpion! Vedeţi-vă de misiunea voastră, mamelor, că nu vi s-a dat întâmplător, şi nu mai invitaţi decepţiile, psihozele şi depresiile să dănţuie în capul vostru!
