uşa de la intrare

duminică, 20 mai 2012

Politică la scara blogului - ziua a 13a - Duminica vindecării orbului din naştere

Pentru atei, eretici , vegetarieni şi rapperi, să ştiţi că aşa se cheamă Duminica a şasea de după Paşti.
Nici noi, ortodocşii, n-avem habar, dar, dacă nici pentru asta nu există Google...
Nu v-am mai postat zilnic, pentru că evenimentele electorale s-au redus la două, ca număr şi importanţă, din care unul face ziua mai urâtă şi noaptea mai scurtă:
Zilnic se distrug afişele electorale ale PSD si PDL, dar, parcă e furia mai nebună când e vorba de cele ale PSD-ului. Nici unul nu rămâne la locul lui. Nu-i vorba doar de ale lui Mocanu, alea se smulg cu scrâşnete şi rânjete, ziua în amiaza mare, dar, se fac harcea-parcea şi cele ale lui Lungu şi Stoichiţa. Ale domnului de la PPDD se mâzgălesc cu ruj. Noroc cu ploaia, că le-a spălat, căci era, săracul, ziceai că-i BoyGeorge.
E de înţeles de ce e vrie mare, cu afişele lui Mocanu. Dacă el supravieţuieşte fenomenului ăsta care se desfăşoară foarte dur, ăştia care i-au jupuit afişele şi bannerele, le vor lipi cu scuipat şi le vor netezi cu fierul de călcat, spunând: mă scuzaţi, dom' preşedinte, era gata s-aveţi o scamă pe rever!
E drept, şanse egale au toţi candidaţii, e firesc ca fiecare să creadă că va ieşi al lui, dar, dacă iese el? Zic şi eu, nu dau cu parul!
Trebuie să fii nebun să accepţi că, după ce l-ai trântit numa-n corzi, el se ridică de acolo şi zice: hai, băi, că nu m-am supărat, mai ştiu şi eu de glumă!
Eu aş zice aşa: care-i tot daţi foc la poartă, să mai reduceţi din promisiuni, pe programele alea electorale, că nu prindeţi lotul olimpic la fonduri! O fi publică funcţia de preşedinte CJ, o fi obligaţie faţă de toţi cetăţenii judeţului, dar, nu vă imaginaţi că v-o chema omul la Serbarea de Crăciun, să vă împartă daruri, după toată distracţia asta. Mă uitam vineri la nişte trişti, cum râdeau cu spasme - ei nestiind altfel - de gândeai că se gâdilă cu vată de sticlă, mulţumiţi că se dau jos bannerele lui Mocanu de pe blocul turn. Doi amărâţi ( din care unul, copt de boală, de culoarea creuzotului ars) rânjeau fără dinţi, îmbătrâniţi la uşa stăpânirii, exultând că pică bannerele roşii şi se umplu pereţii de cele galbene. Asta înseamnă bucurie, în sufletul semidoctului lingău şi neputinte: să nu fie afişat decât "şiefu". Măi flăcăi, meciul se joacă în altă ligă decât aia în care daţi voi cu piciorul în sticle cu apă!
Azi a fost interesant, ca desfăşurare electorală.
Mai intâi, m-am întâlnit cu coloana PDL. Întâi am crezut că-s ai PC-ului, deşi era imposibil. PC, UNPR şi VERZII nu ies din casă. Ei doar au întocmit nişte liste cu candidaţi şi nu vin în faţa alegătorilor cu nici o platformă, cu nici o poveste de dragoste. Aşa, şi deci mă lămuresc că-s pedeliştii; frumoşi, civilizaţi, eleganţi, mă pup cu domnul candidat primar, poate scot vreo sacoşă cu pix, reuşesc doar un program pe care vi-l prezint eu, cre' că mâine, şi-l rog pe domnul Gabi să-mi păstreze, totuşi, nişte suveniruri. Eu am crescut copil sărac, mă bucur la orice breloc.
Coloana PDL se duce spre piaţă. În secunda doi, ziceai că s-a vărsat cisterna cu bulion, pe stradă. Venea PSD-ul, pâş-pâş! Porta-vocea era în frunte. Nu mai e cazul să vă spun cine executa la porta-voce,nu? Doar unul are plămâni pentr aşa ceva. P-ăştia n-am putut să-i număr. Pe Lungu nu l-am pupat, că era cu nevasta, deşi ar fi înţeles femeia că voiam şi eu un şorţ din ăla roşu, cu Mocanu şi Lungu pe buzunar.
De apreciat gestul soţiei lui Lungu. A plecat în campanie alături de el. În general, doamnele cam stau acasă, ca divele. Aşteaptă rezltatul, sperând să li se îndeplinească şi lor dorinţa de-o viaţă: maşină la scară şi coafor de două ori pe săptămână. A! Şi să le zică săru'mâna, inclusiv femeile.
Stoichiţa e exonerat, el nu e însurat.
Am obţinut şorţul, prin interpuşi, şi am plecat din piaţă. N-aveai loc să arunci cu banul.
În Casa de cultură se pregăteau peneliştii. Au ieşit târziu, după ora 11. Io nu's nea Ganga, să stau cu aparatul de gât, toată ziua, până se pregătesc ei.
Nu înţeleg ce-i cu atâta discreţie la PPDD! Par preocupaţi mai mult de confortul imobiliar, iar primarul, vrea- nu vrea, le-a pus draperii mov, de budoar.

De fiecare dată când sunt alegeri şi trebuie să se amenjajeze vreun sediu de partid sau măcar vreun magazin cu tinichele (nu mă refer la marfă) prin Casa de cultură, mă uit stupefiată, cum se masează bani şi forţă de muncă, şi, în trei zile, totul e pus la punct.
Era să uit! Cel mai mare banner e pe sediul IFET Nehoiu. Am auzit că sâmbăta trecută a fost mare chermeză la Cislău, prilej cu care primarul a dat nas în nas cu un vechi şi bun "prieten", de care să n-audă nehoienii. Poate nu era o idee proastă să ataşeze portretul dumnealui pe bannerul de pe IFET. Spre aducere aminte, cum au rămas nehoienii fără locuri de muncă.
Ne vedem mâine, la scara blogului!