uşa de la intrare

joi, 12 august 2010

Muzica-i aceeaşi ,

şi nici paşii nu se schimbă...

Vă mai aduceţi aminte de OMEGA ? Era la mare emulaţie pe scenele muzicii rock autentic, acum vreo 50 de ani! Cine n-a fredonat GYONGYHAJU LANY (Fata cu perle în păr)? Mă rog, era fredonată mai mult cu : Na, na-na-na... , că limba maghiară e la fel de frumoasă şi accesibilă ca şi rusa şi chineza. Eu am învăţat maghiară după vârsta de 40 de ani, din respect pentru sângele meu hun. Ei, şi dac-au văzut şi-au văzut , cei de la Scorpions, că Omega are succes"uri" remarcabile, au dat o mână de ajutor consumatorilor de gen, şi au scos...WHITE DOVE. La vremea aia nu era supărarea mare când ieşea un cover, că doar nu se dădea cu parul, dar, oricum au fost şmecheri cei de la Scorpions. Omega a stat binişor pe val până au apărut scorpionii.





Duşmănie între ei n-a fost vreodată, şi cel mai frumos gest de fair-play a fost în 1994, pe Nepstadion - Budapest, când au cântat împreună Wind Of Change şi Fekete Pillango (Fluturele negru)



Schimbăm stilul, pentru că nostalgia genului acesta de rock nu e bună pe caniculă. Avem Antract!



Ce mai ascultam eu pe la adolescenţa mea? Normal că tot ce se cânta la Păunescu la Flacăra. Tocmai ce căutam zilele trecute pe You Tube "Bieţi Lampagii" cu Ştefan Hruşcă



Dar, ia ascultaţi-l pe ăsta! Întotdeauna parodia şi-a făcut loc în sufletul românului!