Ashes of Love!
Miercuri. Zi de lună neagră pe c
asa scandalului. Simt aşa, un fior de energie negativa, prin dreptul primăriei, chiar de dimineaţă. Dar...coafura rezistă!!!Mă enervez la ora 10, dintr-un telefon. Mă mai hiperventilez un pic , pe la 12, când îmbrâncesc un bou beat-mort, şi-l proptesc într-un coş de gunoi. Ăla mă ruga de dimineaţă să-l pocnesc, dar abia la prânz mi-am făcut timp. N-am emoţii în program, că nu e nici ăsta băştinos de-al nostru,cred că a căzut din satelitul Sputnik 2.
Eeee, aveam un feeling, pe mine nu mă înşeală, vine pe direcţia vântului! Şi vine cu poşta!
Ce găsesc eu în uşă? Aveţi dreptul la trei încercări! Ştiam eu că am public inteligent, aţi ghicit din prima! O scrisoare! De la cine este? Ia să vedem, tot trei încercări! Salariaţii din primărie n-au voie să ghicescă, ei ştiu deja! De la pitiiiiiiic!!!!!!!!!!!!!! Nu pot să cred! E atâta vreme de când n-am mai primit o scrisoare de la pitic! De fapt, în toată viaţa mea, am primit două scrisori, de la el: una, acum zece ani, când mi-a transmis cu poşta (deşi eu lucram în primărie, semnam condica de două ori pe zi, acolo), că am fost sancţionată, mi s-a tăiat salariul şi că am produs o pagubă maaaare patrimoniului , prin lipsurile din inventar, şi a doua, acum trei ani. He-he, vă place scandalul, aş fi vrut să rămână între noi, aşa cum i-am promis, corectă fiind, dar mă râcâie şi mă provoacă! Mi-a trimis o felicitare din aia dark love, pe fond negru, cu trandafiri roşii, cu text asortat. I-am trimis-o înapoi, după ce am citit-o. Am fost dezgustată de trei lucruri: Unei femei trecute de 25 de ani nu mai ai voie să-i spui domnişoară, pentru că nu te adresezi certificatului de căsătorie,şi eu veneam cu un plus de 15 peste ăia 25 admişi;unei salariate pe care ai furat-o ca un şarlatan, nu-i spui după câţiva ani că e fină şi diafană, mai ales că eu sunt diafană ca şi o drujbă; o astfel de felicitare n-o trimiţi prin gardian, indiferent cât de discret crezi tu că este. Seara în pat, cu nevasta, mai trăncăne şi el săracul, şi-i spune că şeful l-a trimis la mine cu felicitări format Edwardian, sau Gothic. Aşa că sorry, i-am returnat frumos felicitarea, chiar nu era genul meu nimic din ceea ce reprezenta ea, şi chiar am fost ditamai doamna că nu i-am trimis-o nevesti-sii, chiar dacă toată familia lui crede că sunt nebuna din porumb! Am scris atâtea felicitări, pentru toată lumea din Nehoiu, că doar eu eram responsabilă cu textele în Primărie, am scris şi pentru edil, de ziua lui, dar , formulată ca pentru un om inteligent, care credeam că este , nu ca pentru un pipiţ.Am păstrat doar o scanare a felicitării ăleia negre, spre veşnică amintire! Stiu că nu e frumos, şi o femeie nu procedează astfel, am nişte repere foarte clare despre ceea ce trebuie spus şi ceea ce nu, dar dacă mnealui consideră că doar poşta rezolvă problemele dintre noi, în condiţiile în care eu locuiesc la două clădiri de sediul primăriei, let's play ! De ce mănânc borş, acum? Deoarece a comis-o rău de tot, tura asta! Îmi trimite acum scrisoare oficială că mă execută silit, dacă nu plătesc redevenţa aferentă concesiunii. Să ne adresăm direct, stimate domn, deşi ai să primeşti şi un răspuns scris, cu termeni administrativi, dar la fel de clari şi de concişi, ca şi scrisoarea ta, Neacşule din Câmpulung!
Mai întâi, te afli într-o eroare de adresă. Pun pariu că voiai s-o trimiţi la parterul Casei de cultură, pe versantul nordic, şi nu la etaj, pe cel sudic. Nu eu sunt Albă ca Zăpada, eu sunt Mama Vitregă.
Era bine să fi studiat atent problema înainte de a mi-o trimite completată profesionist de salariaţii serviciului de taxe şi impozite, că avem nişte amendamente: Am depus deja din 2007 o hârtie prin care renunţam la concesiune, deoarece e o mare ţeapă pe care credeai că ne-o dai şi ţi-am explicat între patru ochi, că nu pun botul la asta. Am citit împreună contractul şi ţi-am arătat unde vrei să mă arzi. Ţi-am şi lăsat dealtfel contractul în original, mi l-a şterpelit colonelul de fapt, şi nu mi l-a mai dat, după ce m-a aburit că-mi face el o schiţă. Vă rog să vi-l faceţi coif de seminţe, nu îmi trebuie. Şi e treaba dumitale, distinse edil, că n-ai vrut să înregistrezi hârtia, aici e numărul de prestidigitaţie al secretarei, care e foarte atentă la ieşirea documentelor, are o evidenţă de artistă, dar la intrare , înregistrează ce vrea muşchii ei! După douăzeci şi ceva de ani de meserie, poate perturba şi detectorul de minciuni, nu numai organele de anchetă, cu declaraţiile ei! Sărim peste ea, este insignifiantă şi mi-a produs greaţă destulă.
Revenim la scrisoare, şi scurtăm poezia momentului! Nu vezi un leu de la mine, şi nici să nu îndrăzneşti să te atingi de salariul meu! Singura dată când te-ai atins de el, a fost pe vremea când eram o proastă şi-mi tremurau genunchii de frica ta! Aşa cum nu sunteţi în stare, de zece ani, nici tu, nici vicele,nici jurista şefă, nici secretarul, nici contabila şefă, nici impertinenta aia care mi-a participat la inventar cu botul creţ de atâta profesionalism, să-mi precizaţi de ce mi-aţi furat banii şi al 13-lea salariu, şi garanţia de gestiune, şi 15% pe două luni, aşa cum nu puteţi să-mi prezentaţi valoarea bibliotecii şi rezultatul inventarului de atunci, tot aşa să nu-mi cereţi un ban! Atâta tupeu, nu credeam să ai, încât să mă iei pe mine cu executarea silită! Să-i execuţi silit pe ăi de le-ai dat la licitaţii, obiective de miliarde, pe doi lei, nu pe mine! În ziua când îţi vei putea explica măcar biblic, şarlatania, atunci să ceri un leu de la mine! De aia nu mai pot eu că e vorba de stat, nu de tine ca persoană! Eşti reprezentantul statului în teritoriu şi nu te-a pus statul să mă furi! Îmi scrii mie pe hârtie că îmi aplici penalităţi la valoarea inflaţiei? Ce amuzant eşti, aproape că îmi pare rău că nu am oprit felicitarea, poate mă şi îndrăgosteam , într-un final! Şi acum mă scuteai de taxe! Doamne fereşte, dumneata scuteşti toţi borfaşii , fii de domni şi doamne, de la plata amenzilor, şi eu să-ţi dau bani? Deci, crede-mă, unul dintre noi glumeşte grotesc, şi nu ştiu de ce am senzaţia că nu sunt eu aia.
Am o listă cu nişte dudui, e oficială, o putem verifica, e anexă la o hotărâre de consiliu de acum câţiva ani ( e publică, n-am ciordit-o), prin care scuteai de taxe nişte lebede pe unde clare...doamne inginere, acum trecute discret la alte partide, sau doamne profesoare. Eu, de ce nu sunt scutită? Întreb, nu dau cu parul!
Hai că am lungit-o, îţi trimit înapoi scrisoarea şi poate refaci măcar textul, că nu e frumos să aminteşti de încălcarea legii, atâta vreme cât te afli fix cu bocancii pe drepturile mele. Şi dacă nu vă supăraţi, toată conducerea primăriei, până îmi răspundeţi şi mie cum mi-aţi luat banii în gaşcă, şi-mi prezentaţi motivul, poate îmi trimiteţi şi nişte fluturaşi lunari de salariu, că aşa e normal şi legal. Fluturas cu rubrici!Mie nu mi-aţi trimis nici măcar la modificarea salariului, înştiinţare. Vreţi legalitate? Poate începeţi voi, că eu învăţ paşii repede!
Îmi propusesem să-mi văd de viaţa mea ,liniştită, blogul meu se schimbase, eu am alte cerinţe şi alte abordări ale cuvântului scris, în general,dar nu! Vine Neacşu cu scrisoarea, să mă pună pe mine la zid!
Şi-mi ia mie la feliat ,viaţa privată şi pe cea de cuplu, o acritură păroasă, că eu am ce am cu tuleiele de pe corpul muierilor, care mă face să deschid vreun serial de postări din vremea când îi aducea ea piticului ramuri de vâsc în birou şi i le agăţa de lustră! Fetiţă, eu am respectat dramele care au curs în viaţa ta, de când erai mică, te-am iertat şi când ai venit la mine la bibliotecă plângând să nu te spun primarului că ai vrut să mă "faci" de nişte bani opriţi din salariu, dar stăpâneşte-ţi toanele de psiholoagă, că-ţi dau o veste proastă: pereţii primăriei încă mai au urechi! Şi după cum arăţi, e mică probabilitatea ca tu să beneficiezi de toate prerogativele vieţii de cuplu, aşa că piaptănă-ţi frustrările deasupra oalei tale!
Voi aţi înţeles greşit un lucru! Faptul că dormiţi cu portretul Zeusului local sub pernă, nu vă conferă imunitate! Şi , în general se distrează foarte copios când mă arunc pe voi, nu vă ia nici dracu apărarea! Aici, în povestire, e vorba de două verigi puternice, ca şi caracter: eu şi el. Voi sunteţi restul lumii, featuring! Eu pot să-i dau lejer o geantă-n cap, şi să-l conving că s-ar descurca perfect cu mai puţini dinţi, iar voi aveţi nevoie de perfuzii, doar dacă vă priveşte!
Avem şi dedicaţie, că trebuie să ne relaxăm!
