Ce fac femeile cu un week-end?
Îl demitizeaza în cinci secunde!
Mai întâi ne facem planuri, riguroase şi înscrise în agendă, pe trei file. Cele care suntem în zodia Fecioarei, le şi desenăm. După care le anulăm, cu altele, contra-planuri, care încap pe cinci file.
Week-endul ăsta se preconfigurase cam de joi. Trebuia să fie aşa, mai...unplugged! A ieşit allegro ma non troppo!
Îmi pregătisem o carte care era în stand-by de vreo juma de an: Cântecul lui Agapito Robles, de Manuel Scorza. Îmi pregătisem două filme: God on trial şi un documentar de la matricşi de pe sait: Legend of Atlantis. Şi bine-nţeles, duminica, ziua mea de spa, cu Pink Floyd şi Whitesnake, inclus.
S-a bramburit aproape tot, nu m-am atins de carte, n-am văzut decât God on Trial, n-am ascultat nici şarpe alb în zeamă roz, dar spa-ul a fost spa.
Ieri am ieşit din casă, deşi jurasem că nu, dar îmi trebuiau nişte mănuşi; de menaj, desigur, că de care să foloseşti în week-end? Şi mă duc la megăzain. V-am mai zis eu că nu am o relaţie foarte intimă cu BigSmartul, de când m-au pus să plătesc o tavă de plastic de 4 lei, pe care n-am spart-o eu, dar plecase de nebună din raft, şi se uitau ăia la mine când m-au găsit lângă tavă, de ziceai că am spart un flacon cu virus Ebola! Dar mi-am călcat pe inimă şi mă mai duc din când în când, pentru că, fiind cu autoservire, am timp să mă uit la date, la etichete de compoziţie, fără să ţin vânzarea şi clienţii în loc. A devenit şi uşor insuportabil actul shoppingului, la ei, pentru că au introdus pază din aia de fiţe, security cyborg, stau unii ca Schwarzenegger, în capătul raftului şi se uită fix la tine, aşa, X-ray, de nu-ţi mai vine să pui în coş nimic! Era o doamnă care nu vedea foarte bine, îşi lua produsele şi se apropia de geam, ca să poată citi la lumina naturală, şi era roşie ca sfecla la faţă, se simţea foarte incomodată de personajul care se ţinea după ea, cu uniformă şi baston. Să mai bifăm la "minus" şi faptul că fetele care adaugă marfă în raft aleg momentul în care deja e gloată în magazin, şi îţi cer să le faci tu, cumpărătorul, loc, nu îţi fac ele loc, ţie. Poate un pic de organizare n-ar strica, mai ales că-l cunosc pe directorul de personal ca fiind un tip destul de pus la curent cu marketingul.
Deci, pe bune, ai senzaţia că eşti în lagăr de deportaţi, cu ăia după tine, printre rafturi. Nu înţeleg de ce nu au pus totuşi câteva camere de supraveghere, pentru că nu e deloc în regulă să ai câte-un "bade-n gard" din ăla după tine. Sărim peste aspect! Mă duc la mănuşi şi la saci menajeri! Acolo , în zonă, două ciufe, una arătând ca madam Crouella în mizerie vestimentară, lăsa impresia că e "vintigi", dar era de-a dreptul mototolită şi năclăită, şi alta care arăta ca o bucată de marmeladă de E-uri. Nu erau băştinoase, că la noi e târgul mic, ne ştim în ordine alfabetică. Doamne, ce de "vânturi" pe ele! Nu mai zic băşini, că mi-am pus moaţe şi mi-am făcut unghiile, deci încerc să mă şi comport ca o doamnă! Aia "vintigi" cică: Nu cred că au aici, dar în altă parte, nu cred, că mai sus era sat, doar aici e un pic de centru!
A-nceput să fiarbă bozgoroaica din mine! Să ne înţelegem, eu am voie să iau la pietre şi autorităţile, şi să şi fac mişto de Nehoiul ăsta, care arată ca un grup de saivane, pentru că aici stau, aici îmi votez aleşii...e la mine-n târlă, ca să continuu cu genul ăsta de termeni. Dar, dacă vine vreunul şi scoate băşici , ca broasca, vai, ce oraş de doi lei, sau strâmbă din nas... păi pleacă pietrele la vale, neamule!
Nu găseam , de nervi, sacii pe care-i voiam, şi o pune dracu p-aia vintigi, să se apropie de mine. Mai era o fătucă prin zonă, dar m-a preferat pe mine!!!! Până să vorbescă, foindu-se în parpalacul ei, am simţit o duhoare de transpiraţie crâncenă! Şi mă abordează; fără "mă scuzaţi", fără "fiţi amabilă" , că eu, de abia aşteptam să fiu! E a doua oară când mi se întâmplă să dau de nişte simandicoase care nu găsesc magazinul la nivelul lor. Cică:
-Mai aveţi vreun alt magazin mai răsărit decât ăsta, în Nehoiu?
- Mai răsărit, înseamnă pe regim de înălţime ? Sau cum? Deja îi dădeam variante, ca să mă enerveze şi mai tare!
- Nu,zice ea, făcând botul ca un moţ de pungă,ca să văd eu că e din vreun megalopolis de oraş, spre deosebire de mine, plebeea peizană .Adică aşa, mai deosebit, mai aprovizionat, continua ea.
- Doamne fereşte, cât de aprovizionat, că au aici de toate, afară doar de icre negre, probabil, dar nu cred să fie mare necaz dacă rezistaţi până la Buzău, fără ele!
- Îmhm, geme aia, nu găsesc aici ce vreau eu, iar la celelalte magazine, nici atât!
Ce-o fi vrând asta, trăi-ţi-ar, ceafă de dinozaur, pipote de archaeopteryx???
Se întoarce cu mu... pardon, cu botul ei creţ, şi dă să plece. Mamă, care faci gogoşi, tu le faci, tu le miroşi! Când a început aia să pută şi mai tare!!! O las să ajungă la maşină, peste drum, unde parcase, şi-i arunc petarda:
- Să ştiţi că totuşi, săpun se găseşte la toate dughenele din oraş!
-Dar eu nu vreu săpun, zice aia uitându-se la mine ca la spatele casei.
- Păi, se simte încăpăţânarea dvs. ! Se simte de la câţiva metri!
Intră aia ca marmelada făcută din acuarele, în rol: Nu ţi se pare că vorbeşti ne-ntrebată? Ia uite, obraznica de ea!
- Ba da, mi se pare, dar îţi dau un sfat binevoitor, încearcă să nu intri în locaţii de lux, că s-ar putea să declanşezi alarmele de fum!
S-a produs gălăgie, fetele au dat să explice unor cetăţeni care treceau, că sunt o nesimţită, cetăţenii erau vecinii mei, ei ştiu deja asta, dar ne simpatizăm, şi pfuuu, ce m-am descărcat!
A urmat o zi de abureală, cu ceva menaj forţat, iar aaaaazi, am zis: spa! Măşti, căşti, peelinguri, gomaje, m-am dat cu nişte smacuri anticeluloză, ziceai că sunt alien vs. predator, luceam ca o gogomârlă din aia de metal, şi uite-aşa s-a dus week-endul! Run, baby, run!
Un pic de Whitesnake? Se faceee!
