uşa de la intrare

joi, 14 aprilie 2016

Ridică-te şi mergi (pe linia 20)!

                                   
NU BLOCAŢI Linia 20! Vă rog din suflet, nu blocaţi şi nu raportaţi Linia 20!
Lăsaţi-l să-i demaşte pe infractori şi  tot ce e imoral şi decadent, storcându-se pe sine de tot vulgul!
Vi se pare scandalos sau mizerabil demersul lui? Nu-l opriţi! E susţinut de documente şi de probe indistructibile. Cei care promovează şi distribuie materialele nu sunt nişte rataţi, sunt oameni pe care-i veţi regăsi pe listele electorale, candidând la funcţii de consilieri locali, ei vă vor reprezenta în scurt timp! Nu este un demers ilegal, de aceea răspândirea lui este legitimă. Domnul Adrian Stan, unul dintre cei doi distribuitori ai materialelor, este fost inspector principal în cadrul primăriei. El, dimpreună cu cei care au apreciat comentariul, mă cunosc de o viaţă, fiecare a interacţionat cu mine la un anumit moment şi este în măsură să suţină cele scrise. Domnul Bucur, un copil în comparaţie cu mine, a apreciat din perspectiva celebrităţii mele de milfă dansatoare la bară, aşa m-a cunoscut el, domnul Zota mă cunoaşte din perioada tinereţii, deci subscrie celor menţionate în articol, iar domnul Bularcă... Cine ar putea avea îndoieli în privinţa dumnealui? Este învăţător de profesie, girul dumnealui într-un astfel de demers nu este discutabil. Fără urmă de resentiment sau ranchiună, vă mărturisesc respectul meu, domnilor! Aşa se fac lucrurile, asumat, la vedere, nu sub anonimat.
Am intrat în atenţia haiducilor justiţiari după un lung şir de persoane linşate mediatic:
- directorul unui colegiu naţional de prestigiu, din care anual pleacă la studii în marile universităţi ale lumii, copii geniali
- directorul Liceului Teoretic Nehoiu
- fosta directoare a liceului N.Iorga
- directoarea Şcolii Gimnaziale Nehoiu
- directoarea adjunctă a liceului
- fosta şefă a Inspectoratului Şcolar General
- directorul Casei de cultură
- inspectori din cadrul primăriei
- primar
- viceprimar
- electricianul liceului
- femeia de serviciu a liceului
şi, cu permisiunea şi susţinerea unora dintre dumneavoastră, subsemnata. Poate v-a surprins asocierea mea cu directorul Casei de cultură. Nu, nu e întâmplătoare. Noi am intrat în posesia reclamaţiei făcute la Curtea de conturi, ea fiind uitată din neglijenţă într-un computer în casa de cultură. Semnatarul a luat foc, ştiind că deţinem parametrii tehnici ai documentului, plus alte date. Ne-a ameninţat, ne-a intimidat, dar nu a vrut să meargă la Parchet. A cerut ajutor pe Linia 20. Dreptul la petiție este reglementat de legea fundamentală, nu e nici o rușine că atragi atenția asupra unor nereguli, nu am înțeles de ce s-a tulburat. Odată fiind publicat raportul curții, nu cred că e vreo problemă să publice și reclamația care a stat la bază.
Oamenii aceştia din lista de mai sus, dezbrăcați și violați în public de un intelectual, ridiculizați ca fiind pornostaruri, sunt concentraţi în jurul a două instituţii reprezentative, ŞCOALĂ şi PRIMĂRIE, conduc aceste instituţii. Cine să fie atât de înverşunat împotriva lor? Ei au fost prezentaţi în cele mai scârboase moduri, cu expresii care descriu în amănunt sexul oral, anal şi pe alocuri clasic. Tablouri înfricoşătoare pe care nu le poate descrie un om cu o activitate sexuală normală. Eu, care sunt în centrul devianţelor de tip sexual, am determinarea să fac observaţia asta. Nu mă şochează anumite expresii precum "sloboz" şi "bot la oala cu smântână", pentru că în istoricul meu, prezentat de distinsul profesor, acestea fac parte din fişa postului meu. Mă surprinde apetenţa publicului cititor pentru astfel de expresii. Trebuie că-ţi plac, dacă le susţii. Un gând trimit către soţia celui care scrie astfel de mizerii: cât de femeie trebuie că te simţi, când te bagi în pat lângă omul tău şi simţi siguranţa protecţiei lui de bărbat? Când te uiți la copiii tăi, te gândești cum se simt copiii celor care sunt sodomizați mediatic de masculul tău? Binecuvântat ţi-e căminul! Să nu crâcneşti, e pentru o cauză supremă, FAMILIA! E-n numele tatălui...
O clipă m-am gândit că folosirea acestui limbaj este o modalitate de a atrage un anumit segment social. Da, au şi boschetarii liga lor, au drept de vot. Dar era prea simplu să fie aşa. În realitate, ăsta este nivelul, nu poate fi mimat atât de bine "orgasmul" ăsta, dacă nu te laşi dus cu toată fiinţa.
Nu sunt ultimul pornostar şi nici nu se va opri linşajul meu aici. Iniţial am crezut că distinsul domn autor nu va avea ce să atingă la mine. M-am înşelat. A descoperit lucruri atât de abominabile, încât nu le mai ţineam nici eu socoteala. Tatăl e mai abil, e prestidigitator, ştie ce mă prăbuşeşte şi exploatează exact virtuţile mele. Punctează. Regula de aur e să să zdrobească familia, dar eu, cum nu am familie şi-mi trec singurătatea cu patru pisici, voi afla în scurt timp că sunt zoofilă (dacă nu cumva s-a scris deja, că mi-am promis să nu mai citesc), după care îmi voi găsi pisicile, una câte una, sfâşiate, aşa cum am găsit-o pe Năsturica, pisica mea surdă, acum 2 ani, a doua zi după ce comentase cineva pe un blog despre pasiunea mea pentru pisici. Cu un cinism înfiorător, tatăl îmi spune, recent: "Ştii, acum câţiva ani mi-a lăsat cineva o pisică moartă la uşă şi mi-a zis un funcţionar de la primărie că tu ai fost autoarea". Am repetat în sinea mea: Doamne, lasă-mi minţile întregi, lasă-mi minţile întregi! Aseară m-am blestemat în public, să mi se facă scrum casa dacă e făcută cu bani nemunciţi. La ora 22:45 recepţionam mesajul următor: "Ai grijă ce-ţi doreşti!".
Este posibil să hiperbolizez eu lucrurile, am citit mult în viaţa mea şi am tendinţa de a tuşa cu fantezie unele evenimente, este posibil să fie doar în imaginaţia mea lucrurile astea, sunt poreclită Lecteriţa şi cu siguranţă această poreclă are un ghidaj asupra psihicului meu, dar, dacă va fi să mi se întâmple ceva, să ştiţi că n-am fost nebună. Încep că cred că nici vecinul de blog n-a fost. Nu ştim unde poate duce setea de putere şi să dea Dumnezeu să nu aflăm vreodată. Încă nu ştim unde ajunge furia lor, ca să ne oprească. Ieri dimineaţă, un prieten al liniei 20 mi-a spus la bibliotecă: "am un mesaj pentru tine, de la un tip, să stai în banca ta să nu scrii nimic în campanie. Te rog ca prieten" Abia după câteva ore am aflat de articolul de pe Linia 20.
Vă mulţumesc celor care mi-aţi transmis încurajări, vă mulţumesc celor care mi-aţi propus să recurgem la un demers public şi paşnic, dar vreau să înfrunt altfel treaba asta.
Nu doresc să fac un demers legal, ci unul temporal. Am răbdare. Nici o altă armă nu am avut la dispoziţie, niciodată, nici un suport, neavând familie. M-am apărat singură, poate de aici reacţiile mele agresive.
Cei care aţi fost terfeliţi, cei care urmeză să mai fiţi, strângeţi din dinţi, ridicaţi-vă şi mergeţi înainte! Da, chiar pe linia 20! Găsim noi gara şi pe jos.
...
Poreclele nu ni le alegem, sunt gen de folclor oral, nu le putem contesta, sunt o satiră care face trimiteri la caracterul nostru sau la aspectul fizic. Nu mă deranjează niciuna. Şi eu am patentat câteva. Nu, "femeia-bărbat" nu îmi aparţine, ea fost inventată în cadrul unei şedinţe în care cineva a spus: "suntem aici numai bărbaţi", iar o persoană de sex feminin a ripostat: "şi eu ce sunt aici?"  Şi s-a rîs, apoi s-a patentat porecla. Am brevet doar pentru "securiciul" şi "securicea,. Nici măcar "piticul" nu îmi aparţine, este dată de un uriaş.